Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat joi că banii alocați de Comisia Europeană prin PNRR pentru păduri urbane nu au fost accesați de nicio primărie, așa că au fost tăiați. În plus, ea a precizat că după ce România a rămas cu bani pentru a împăduri 18 mii de hectare, în loc de 56 de mii, până în august 2026 va monitoriza proiectele și va notifica autoritățile responsabile dacă nu iau măsurile necesare.
La finalul ședinței de Guvern de joi, Diana Buzoianu, ministra Mediului, a declarat că, din lipsă de beneficiari, Comisia Europeană a tăiat toți banii alocați prin Programul Național de Redresare și Reziliență pentru păduri urbane. Este vorba de 30 de milioane de euro pentru păduri urbane. Buzoianu a spus că multe unități administrativ teritoriale gândesc pe termen scurt și că autoritățile au decis că e mai bine să construiască blocuri.
„Am avut banii necesari pentru a planta sute de hectare de păduri urbane și ei, pur și simplu, nu au fost accesați. Pentru că realitatea este că astăzi extraordinar de multe UAT-uri gândesc mai degrabă pe termen scurt – de profit pe termen scurt. În momentul în care au avut banii necesari să acceseze pentru a împăduri anumite zone au decis cu toții că zonele respective sunt mai bune să rămână construite sau să fie planificate să fie construite. Deci, am avut banii aceștia, nu au fost pur și simplu aplicați, nu au fost cheltuiți”, a afirmat oficialul guvernamental.
Ea a adăugat că deși banii au fost puși la dispoziție și au fost făcute anunțuri publice, nimeni nu a accesat fondurile, motiv pentru care Comisia Europeană a tăiat finanțările.
„Nu aveam beneficiari care să vină să aplice. Deci, în toată țara s-a considerat că nu există suficient de mult spațiu să plantăm câteva sute de hectare de păduri urbane”, a spus Diana Buzoianu.
Pe de altă parte, ministra Mediului a amintit și de faptul că, deși inițial în PNRR era prevăzută împădurirea a 56 de mii de hectare, în urma renegocierii Planului, am rămas cu 18 mii de hectare, adică de trei ori mai puțin. La momentul în care a avut loc renegocierea PNRR-ului cu Comisia Europeană, în România fuseseră împădurite doar 9 mii de hectare timp de aproape patru ani, a precizat Buzoianu pentru PressOne.
La finalul ședinței de Guvern, ea a mai declarat că până în august 2026, când va fi finalizat Programul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Mediului va monitoriza stadiul tuturor proiectelor care vor primi în continuare finanțare și că va trimite notificări către autorități în cazul în care nu vor fi luate măsurile necesare.
„Eu sper să fie împădurite toate 18 mii, pentru că contracte vor fi semnate, beneficiarii au obligația de a împăduri până la mijlocul anului viitor. Mai există cel puțin un sezon plin de împăduriri anul viitor. Trebuie să știm că discutăm despre oameni care au făcut fie achizițiile de terenuri, fie achizițiile de puieți, fie achizițiile de echipamente, deci, pentru a-și recupera banii și pentru a putea să își obțină subvențiile pe următorii 20 de ani, este nevoie să finalizeze împăduririle până la mijlocul anului viitor, iar eu cred că acest argument, de a obține finanțarea respectivă pe următorii ani de zile, este un argument solid pe care și dumnealor îl vor lua în considerare”, a mai spus ministra.
De ce a fost renegociat PNRR
Mai multe proiecte incluse în PNRR au fost mult întârziate sau realizate într-un ritm prea lent și nu ar fi putut fi finalizate până anul viitor în august asfel încât să primim finanțarea. Așadar, Guvernul a trebuit să negocieze din nou cu Comisia Europeană și să elimine din PNRR proiectele care nu ar fi putut fi terminate până la jumătatea anului viitor sau pe cele care aveau un progres fizic mai mic de 30%.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a declarat în iulie că, la nivel tehnic, discuțiile dintre România și Comisia Europeană erau oprite pentru că, în ciuda întârzierilor, reprezentanții români nu își asumau politic faptul că anumite proiecte ar putea să nu mai fie finanțate prin PNRR, pentru a justifica că Bruxellesul le-a eliminat.
„Comisia Europeană, la nivel tehnic, oprise discuțiile cu România, având în vedere că partea română nu voia să își asume întârzierile. Deși existau întârzierile, partea română nu își asuma politic că există proiecte care pot «cădea», ci aștepta să primească din partea Comisiei Europene un fel de decizie, ca să poată motiva că cineva de la Bruxelles ne-a dat jos proiecte. Dar este o problemă majoră de atitudine, pentru că Comisia Europeană nu dă jos nimic, ci doar constată întârzierile avute de România, că România nu aduce argumente tehnice pentru a demonstra că proiectele se mai pot îndeplini până în august 2026”, a spus Pîslaru.
El nu a vrut, la acel moment, să vorbească despre cine este responsabil pentru aceste întârzieri.
„În momentul în care am preluat mandatul, nici măcar la nivel tehnic nu mai exista punere în discuție a acestor situații, se discută din august 2024, ele au fost mai mult sau mai puțin recunoscute public, rolul meu este doar să constat că au existat aceste comunicări din partea română pentru a convinge că lucrurile poate totuși au altă interpretare”, preciza Pîslaru.
