Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută de compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, va livra combustibil nuclear Argentinei.
România marchează o premieră în industria nucleară: Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută de compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, va livra combustibil nuclear sub formă de dioxid de uraniu (UO2) către Argentina. Procesarea octoxidului de uraniu (U3O8) pentru fabricarea materiei prime nucleare se va face pentru a acoperi necesarul centralelor nucleare argentiniene timp de un an.
“Faptul că livrăm, în premieră, materie prima nucleară către un alt stat care deține și operează reactoare PHWR este o mândrie și o performanță pentru Nuclearelectrica și filiala sa, FPCU Feldioara, dar și pentru dezvoltarea ciclului de combustibil românesc, având în vedere că Nuclearelectrica a preluat activele de procesare în decembrie 2022, a operaționalizat Feldioara în 2023 și continuăm să modernizăm. Un astfel de acord este o confirmare a calității materiei prime procesată la Feldioara. Sunt mândru de echipa Feldioara și le mulțumesc!”, a anunțat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica, potrivit Profit.ro.
Potrivit dr. ing. Agafiel Gelu Mărăcineanu, director general FPCU Feldioara: “Dincolo de a furniza materia prima necesară pentru fabricarea fasciculelor de combustibil la FCN Pitești și, ulterior, pentru operarea Unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă, la un nivel maxim de calitate pentru a menține excelența pe fluxul integrat de producție nucleară, ne-am propus să ne dezvoltăm, să ne extindem rețeaua de furnizare și să oferim ciclului de combustibil nuclear din România o nouă dimensiune: cea internațională”.
De ce această “performanță internațională” este, totodată, și o tragedie pentru România
Însă, pentru România, această performanță internațională este totodată o tragedie. Dacă Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă ar fi fost finalizate, țara noastră ar fi putut folosi integral capacitatea nucleară disponibilă.
Cernavodă este singura centrală nucleară din România și este formată din două reactoare CANDU de 650 MWe. Unitatea 1 a intrat în funcțiune comercială în 1996, iar Unitatea 2 în 2007. Cea mai mare parte a lucrărilor la Unitățile 3 și 4 – care, la fel ca Unitățile 1 și 2, sunt reactoare de tip CANDU-6 – a fost realizată în anii 1980. În 2021 s-a raportat că Unitatea 3 era finalizată în proporție de 52%, iar Unitatea 4 în proporție de 30%.
În iulie 2024, Comisia Europeană a emis o opinie favorabilă pentru proiectul de finalizare a Unităților 3 și 4, în baza articolului 41 din Tratatul Euratom.
Recent, Nuclearelectrica și sindicatul bancar condus de J.P. Morgan au semnat două acorduri de finanțare de 620 de milioane de euro pentru retehnologizarea Unității 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4. Fondurile vor acoperi fazele preliminare ale proiectelor, inclusiv planificarea, achiziția de echipamente și lucrările de construcții, oferind României șansa de a recupera o parte din potențialul nuclear nefolosit, însă cât va dura până când Unitățile 3 și 4 vor deveni complet funcționale nu se știe încă. Știm doar că deocamdată se estimează că Unitatea 3 va fi operațională în 2030, iar Unitatea 4 în 2031.
Argentina are două centrale nucleare — Atucha, cu două reactoare (Atucha I și Atucha II), și Embalse, cu un reactor — toate de tip CANDU (PHWR).
